So…maine este ziua mea!!!
Saptamana asta…nu prea am avut chef de nimic! Abea asteptam sa se faca joi mai repede!!
Si m-am ferit sa scriu ceva pe aici! Tot ce-mi trecea prin cap era negativ si plin de refulare! Asa k m-am abtinut! N-am scris de seful meu pe care mai mai ca l-as fi batut la un moment dat, n-am scris de clientii ce mi-au mancat sufletul si ficatul, n-am scris de toti soimii pietii care ma calca pe bombeuri si nu numai (mai ales pe nervi) dimineata de dimineata, de vatmanii tramvaielor cu care circul eu zi de zi, de murdaria din orasul nostru, de culoarea parului meu care n-a vrut sa iasa cum voiam eu la vopsit, ….de nimic din lunga lista a celor care m-au enervat zilele astea! Am stat cumintik, mi-am ros niste unghiute si neuroni si am asteptat!
Si in fine…iata ca maine este la distanta de nu mai mult de 24 de ore!! Adica maine dupa servici…cand va incepe fiesta! Voi merge cu El la restaurant, apoi…la drum spre minivacanta pe care ne-am organizat-o si planuita cu atata placere si bucurie (sincer mai mult el s-a ocupat de organizare, dar placere va fi pentru amandoi :d)!!
So…plecam la Iasi, oras frumos, plin de istorie, si de aventura… Copoul, teii lui Eminescu, moldovence si poale-n brau, tochitura moldoveneasca la ea acasa, gradina botanica superba, pe care nu l-am vazut niciodata, din care ma voi intoarce cu muuuuuuulllte poze si amintiri frumoase! Si de povestit…sunt sigura! Ca deh…cand se plimba regateanul…dupa aia trebuie povestit si impartasit!
So…tic-tac!!
Sunt fericita! Cu o saptamana inainte de ziua mea, El, barbatul misto din viata mea mi-a daruit ceea ce veti vedea mai jos! Practic anul acesta..de cu ceva timp inaintea de ziua mea ma simt ca o printesa…..!
Iar aici…m-am jucat eu un pic cu cromatica …caci imi sunt atat de dragi si mai ales pentru a incerca sa arat adevarata lor culoare !!!! (cu precizarea ca stiu ca …n-am nici aparatul necesar si nici chiar talentul!!!!)
Multu!!!
Asa sunt eu: ca un copil mic. N-am renuntat la obiceiul de a anunta ca “…de azi in 10 zile, 9 zile, 8 zile…” e ziua mea! Si anul acesta….am pe cineva, se stie ea persoana “de vina”, care imi tine hangul! De cateva zile imi tot aminteste ca vine ziua mea, ca voi face…atatia ani si ca wow…! La inceputul lunii eram cam depresiva pe tema asta! Dar acum imi pare bine k se apropie marele eveniment si ca-mi va spune La Multi Ani! si vom iesi pe undeva si voi primi cadou! De fapt de la asta a pornit acest post! Ce cadou mi-as dori de ziua mea??? Pai nu vreau sa ma apuc sa ma gandesc la asta, caci sunt prea multe ce mi le-as dori….si apoi, cel mai mult imi place sa vad ca cel/cea care imi ofera un cadou s-a chinuit, s-a gandit un pic la ce mi-ar placea.Si mi-a placut ca mi-a zis ca sunt speciala… Si nu pot sa renunt la bucuria de-a primi cadoul, de-al cotrobai…de-a mi se dezvalui ce e in el.Si nu ma pot hotara daca as vrea sa mi se dezvaluie inainte sau chiar atunci! …Din vremuri trecute imi amintesc de zilele altora de nastere. De prima incursiune intr-un bar, la ziua unei prietene, cand am baut pentru prima data tequilla. De petreceri cu multa mancare si putina distractie, de alte petreceri cu multa distractie si mancare putina, de oameni care pretuiesc licorile alcoolice putin cam prea mult si apoi zabovesc prin incaperi unde nu intra decat o singura persoana, de dimineti incheiate in fata unui film (nu intodeauna cel mai bun, dar sigur comentariile meritau:)) ) in asteptarea orei de incepere a mijloacelor de transport in comun, de dans plin de viata, de nenumarate ipostaze in care pozam in fata aparatului de fotografiat, de disperarea ca nu-mi sta parul, de bucuria de a fi cu prietenii, de jocuri de carti hazlii sau intelectuale, de mutre, de mofturi si inca de multe, multe altele.Scriind insa acest articol, am descoperit cat de multe ar fi de spus pe aceasta tema. Asa incat, o sa te rog pe tine sa ne povestesti mai departe cum ai petrecut sau cum iti petreci ziua TA de nastere. Cu siguranta, unele aspecte ni se vor parea si noua foarte familiare sau nu, sau poate ne va da si noua idei!
Voua vi se pare ca traiti intr-o lume ok?? Mie nu! Si ma enerveaza! Si nu prea pot sa fac nimic! Decat sa ma revolt! Numai ca….degeaba ma revolt de una singura! Iar restul…se complac sau mai rau….se ascund dupa faptul ca nu au timp, iar cand au nu vor sa si-l piarda enervandu-se! Asa ca mai bine…nu se baga! Si cand zic restul, zic oameni cu studii, oameni cititi, nu alde muncitoru de la santier, samd….asta apropos de niste discutii de zilele trecute…cu oameni de la care aveam ceva pretentii!
De ce m-as revolta acum??? Pai….EU nu am apa calda de o saptamana intreaga! Si pentru ca trebuie sa ma spal…am revenit DE NEVOIE la obiceiuri capatate pe vremea lui Ceausescu (si acelea rezolvari pe vremea aia tot de nevoie): spalatul din lighean cu ibricul. Foarte tare! S-a spart o conducta pe unul din tronsonul blocului, ceea ce inseamna ca jumate de bloc are, jumate nu! Iar eu am ghinionul sa stau in partea care n-are! Si din cauza ca acea nenorocita de conducta s-a spart undeva intre etaje, administratia nu vrea s-o repare pe banii blocului, iar proprietarul apartamentului nici el nu vrea…ca deh, nu e in ograda lui! Iar restul mosilor si babelor….vad eu cu aceasta ocazie nu se spala…pentru ca pe nimeni de atata timp nu deranjeaza aceasta situatie! So….sa va explic eu cum e cu acest tip de spalat?? Nu cred ca e cazul….caci sunt sigura ca multi va amintiti cum era pe vremea “ailalta”!!! Sa va mai spun din blocul meu? Mai am….pai aveam ditai ficusul imens…pe care de mare ce era il dadusem afara pe scara blocului (nu deranja pe nimeni ca stau la ultimul etaj). Dar pana la urma se pare ca a deranjat pe cineva, de vreme ce intr-o seara cand m-am intors de la munca nu mai era! SI STUPOARE….nimeni nu a vazut nimic cand a disparut! Deh…de mic ce era! Iar azi….intorcandu-ma eu destul de fleoscaita de la servici (…intotdeauna luni e greu), si liftul nu mergea!???!!!, am dat peste o femeie curata (in sensul k nu era vreu bump sau vreun betivan) si care mergea in vizita la cineva din bloc, ce zacea inconstienta la etajul unu de vreo 2 ore….aproape in coma diabetica!! Ma rog, eu am chemat ajutoare si problema s-a rezolvat destul de repede, dar ceea ce imi este greu sa cred este ca timp de cateva ore bune nimeni nu a trecut pe acolo…..sau daca au trecut, au lasat-o sa zaca in continuare!!!!
Eu …M-AM SATURAT! M-am saturat de oamenii astia rai, egoisti si nepasatori, de lumea in care traim si care ne face atat de inumani, de tot ce se intampla in ziua de azi! De aia ne si merge atat de bine si de aia evoluam ca natie,.. de aia tot!!!!!!!!!!
cautam, rascoleam, paseam, tremuram. nu stiam de ce. ma cuprindea o stare ciudata de frica si extaz, simteam cum urcau si coborau suvoaiele de sange de-a lungul tamplelor si a scalpului.
ma intrebam, clipind foarte repede, ca si cum mi-ar prinde cineva stropi de ploaie pe varfurile genelor, ma intrebam cati ani au trecut de cand ti-ai dezmortit trupul prima oara. te cautam de-a lungul unui culoar de tesuturi, oase, limfa si acizi cu nume ciudate… tremuram cu mana pe pieptul tau, aruncand sarutari fine sau frivole pe tot corpul tau. dadeam la o parte firele de par rebele si incalcite de pe piept si luminam drumul spre stern cu o stea infipta in cea mai subtire vena a incheieturii. am inceput, apoi, sa lupt cu vaslele coapselor mele impotriva batailor inimii tale, care ma stropeau pe trup, ca ultimul val spart de tarm, ca prima ploaie care s-a unit cu striatiile buzelor tale.
ajunsesem in camaruta inimii, am vazut borcane sparte, eprubete, stihuri sub forma de flori de colti, presate intre artere, o caldura cereasca imi ardea talpile sfintite cu sangele existentei tale.
ma sprijineam de inima ta, ma impartaseam cu vinul sfant al sufletului tau, ca intr-o zi de sarbatoare. imi crapa pielea, insetata de apa ta vie, cazuta in prima zi de vara asupra mea.
gasisem deja ceea ce tot cautam. si tu fiind departe ..tot te cautam. si tu te ascundeai!
