Reutza

A fost odata un pitic cu ochi albastrii si curiosi care se ascundea dupa o ciuperca suprarealista de Dali si care mirosea lamaile din gem, in timp ce manca. Desigur nu lipseste nici personajul masculin care era un fel de Riga Crypto contemporan si caruia ii placea filozofia neavand prea multa stima pentru Cartarescu. Piticul manca viermi de matase si visa la filme de comedie englezesti  iar dansul imbratisa suprarealismul si desenele animate. Radeau mult si se certau totodata care sa zica si ce anume sa zica si de fiecare data piticul cadea in plasa,nu-i pasa prea tare de asta ,il deranja doar sentimentul notoriu de vulnerabilitate pe care il gustase de atatea si atatea ori. Riga parea sa cunoasca foarte multe despre pitic si acesta nu gasea o explicatie plauzibila, poate doar transparenta sa nelipsita din discutii si mesaje. Amandoi alesesera un joc frumos, dand cu piciorul la prejudecati si planuri, asteptand un deznodamant care sa pice din cer.