Spray and stay or “x” in 2
Ia-n de luati o bucatica de rautate a la reutza (asa o sa zica unii despre acet post) sau o bucatica de reutza dezarmant de sincera! Trebuie sa scriu acest post ca sa nu plesnesc si pentru ca numai asa ma simt in stare sa transmit ce am de transmis acum! Si stiti ceva….macar asta o sa va dea dreptul sa mai smulgeti cate o bucatica din mine. Luati pana nu se termina! (eee…uite de aia am vrut sa se numeasca reutza)!
Postul asta….e despre multe si incurcate. Trebuia sa fie doar despre o situatie inedita pentru mine si foarte funny , doar ca de cand am gasit titlul si pana am ajuns sa-l scriu efectiv s-au intamplat muuulte altele. O sa fie despre mine. Si despre chestiile care mi s-au intamplat! Un amic mi-a spus intr-o caracterizare acida ca sunt sado-masochista (nu in sensul sexual) si l-am contrazis! Aseara m-am convins ca a spus adevarul. Revenind…”spray and stay”, este un spray (wowwww) minune, care ajuta la mentinerea erectiei. Situatia inedita a fost ca cineva a folosit acea minunatie pentru mine…dar deh a stricat orzul pe gaste, caci eu nu m-am “bucurat” de efectul minune deoarece am declinat oferta. De aflat despre ce ratez am aflat in masina, prea tarziu pentru a ma mai suci sau nu, si am ramas doar cu o buna portie de ras (amandoi) si cu promisiunea ferma ca despre asta trebuie sa scriu. Cum nu am scris atunci (si atunci ar fi fost un post funny, promise!!), postul va fi despre multe altele. Dar titlul ramane asta, pentru ca e prima oara de cand am blogul cand intai am avut titlul fara post in sine, pentru mine fiind o adevarata corvoada sa gasesc un titlu reprezentativ pentru creatiile mele. Si recunosc nu doar de asta. Dar restul va dati seama singurei!
Sunt intr-un moment foarte naspa al existentei mele. Si e greu al dracului. Cu toate ca nu e pentru prima oara cand sunt in halul asta de data asta e si mai greu.
Am realizat ca sunt o mare ratata! Dar teoretic pentru ca recunosc, unii (psihopupi de profesie, denumire generica aleasa de mine) , ar zice ca nu irecuperabila, doar am recunoscut nu?, deci am facut primul pas, am trecut peste faza cu negarea! Singura chestie realizata: sunt mama! De ceva ani buni.. deci facut si crescut! Cel mai mare compliment primit ever (a fost de la mama mea): vei fi ca o leoaica pentru puiul tau! Ma lupt pentru el si-l voi duce la maturitate! Apoi… mai depinde si de el! Si sa ajungem si la esenta: ma simt ratata! Si din ce spun unii fac totul as in ma straduiesc mult sa fiu asa! Adica toate actiunile mele conduc spre asta! Am pierdut mult si multi(e)! Dar macar intr-un fel a fost alegerea mea si ma mandresc cu asta! In sensul ca…am facut ceva pentru fiecare! Aiurea este ca am uitat sa fac cate ceva si pentru mine. De ceva vreme mi s-a tot explicat ca eu ar trebui sa fiu no.1! Nu am putut, nu am vrut sa ma gandesc doar la mine…in schimb toti restul de oameni asta fac. Se pare ca prima chestie pe care trebuie s-o afli cand cineva te roaga ceva este: “Mie ce-mi iese din asta??”. Si daca tot am ajuns la aceasta intrebare mie ce mi-a iesit din asta=felul meu de-a fi? Nimic mai mult decat acest post! Dar scriindul, oricine il va citi si ma cunoaste va afla ceva din si despre mine! Si din nou… Mie ce-mi iese la faza asta? Sincer nimic! Sau… Faptul ca sunt om, dincolo de orice, adica exact asa cum m-am si prezentat la despre mine! Adica eu chiara asa sunt, nu sunt numai vesela, sau numai trista, sau fericita sau nefericita etc.
Asta noapte 2 oameni datorita si din cauza mea au comunicat si apoi au dormit impreuna! Poate mai mult! Nu-mi mai pasa pentru ca pe mine nu “m-a mangiat si incalzit nici unul”! Si doar despre asta e vorba nuuu??, despre ce-ti iese din orice. Mie ce se presupunea ca-mi va iesi din toata aceasta situatie? Nimic eveident! Nici vreo statuie, nci recunostinta, nici nimic care sa conteze pentru mine. Nici macar prietenie. Pentru ca daca imi erau prieteni adevarati ma lasau sa plec atunci cand am simtit eu ca trebuie. Am sa incerc sa uit de asta pentru totdeauna! Am sa fiu doar mama (aici cel putin toti cei ce ma judeca sunt de acord: la asta ma pricep si inca foarte bine!) si am sa uit ca sunt si femeie, pentru ca daca in orice ma voi lansa profesional voi reusi, in viata personala nu am nici o sansa. Am sa plang cum plangeam si cand am scris o parte din postul asta, pana cand nu o sa mai pot face nici asta! Dar macar am fost si sunt Om! Cel mai looser dintre toti! Dar om ca in ideea aceea care te deosebeste de un simplu animal, adica in afara ca avem ratiune (multe animale au de asemenea) avem si constiinta (sau ar trebui)! Eu am rationalizat: ei separat singuratate si nefericire! Eu mizerabila si cu si fara ei ca prieteni! Ei impreuna poate ceva… Eu liant pt ei, eu ii pierd pe amandoi de prieteni (credeti-ma sa fii la mijloc intr-o situatie de genul, nu e o optiune si pentru a nu fi pusa in situatia toatal naspa de a renunta la vreunul, pusa de celalt, renunt la amandoi! Eu om… Care a pierdut 2 prieteni, nu a castigat decat lacrimi dar am rationat: daca ceri poate ti se da, daca incerci poate reusesti! Si am urmat rationamentul! Nu mi se va ridica o statuie, nu mi se vor plati datoriile, nu ma va iubi nimeni asa cum vreau eu! Dar macar constiinta mea ma va lasa in pace cand imi voi aduce aminte de ei.
Om am fost si sunt, printre tot felul de oameni! Si by the way urasc lasitatea, nesinceritatea de orice fel si tradarea. Mai ales tradarea. Toate astea le-am primit in si din plin in ultima perioada. Si logic ca ma doare. Rau.
P.S. Nu doresc compatimirea nimanui, nu de asta am scris acest post, ci pentru ca am simtit ca imi va face bine, nu am vrut sa supar pe nimeni, desi sigur voi reusi asta, nu mai faceti pariu pe ce si cum voi reactiona eu..ca o sa pierdeti cand nici nu va asteptati si nu, nu suturile in cur sunt solutia ca eu sa imi revin, ci ajutorul efectiv atunci si cand am nevoie de el asa cum vreau eu plus rabdare, logica si sinceritate totala!












November 9th, 2009 at 11:28 am
http://www.youtube.com/watch?v=QFCNEfd9mQ8&feature=fvw
November 12th, 2009 at 6:38 pm
Dude ce…cand….cum….cu cine…si restul intrebarilor de KKT…..
July 23rd, 2010 at 4:53 am
I wish more people would write blogs like this that are actually fun to read. With all the fluff floating around on the net, it is rare to read a blog like yours instead.